Avocado în ton de primăvară

Că tot se anunță ea, primăvara, că ne năpădește și noi ne pregătim să zvârlim din  foanțe (Ce-s alea, trăistuță, bulendre?), ne punem așadar pe halit mai sănătos, mai puțintel și mai verde de avocado.

La recomandările ferme ale bucătarului leneș (Cine, eu? Neah, nu-s recomandări ferme, sunt de-a dreptul ordine.), m-am pornit și eu pe treabă. Astăzi pentru de dimineață am preparisit cea mai leneșă rețetă de uns pe pâine, sub formă de pastă de avocado cu ton.

Dintr-o cutie de ton în zamă proprie, bucăți, nu din ăla flenduri, un avocado copt (sună sâmburoiul în el și îl simți moale la dește, dar nu prea fleșcăit), un sfert de lămâie, sare, piper, oloi de măsline, da’ din ăla feciorelnic (virgin, pardon). Blender. Se bâzâie nițel, eu prefer să nu fac pastă fină, dar cum v-o plăcea. Opțional un cățel de usturoi (în caz de cină și stat pe acasă), o mână de brânză rasă sau chiar bucățele (fie incluse în pasta blenduită, fie pe deasupra). Presar toată schema cu un mix de ierburi cu fulgi de chilli și încă un strop de oloi.

Pasta se dă în strat ultra-gros pe juma de chiflă (ca să nu o ceri și pe a doua, nesătulule). Am moțat-o cu o feliuță de lămâie și la mișto câteva semințe de chia.

Poftă bună și veselie de la cafea vă dorește traista cu bucurii, cu pupături de mulțumire pentru gazdă.

Reclame

(Aproape) pasta con (aproape) pesto

Zice-se că foamea-i cel mai bun bucătar. Așa zic și eu, pentru că m-a îndemnat să fac tăiței ungurești cu pseudo-pesto. De leurdă. Cu brânză maturată bio românească.

Ingrediente:
300 g paste
3/4 legătură de leurdă
50 g brânză maturată tare (dacă n-aveți românească, puneți parmezan sau pecorino)
1/2 avocado
2-3 ciuperci champignon
2 linguri ulei de măsline
sare

Așadar. Leurdă în loc de busuioc, brânză maturată în loc de parmezan, avocado în loc de semințe de pin. Se dau prin blender cu 2 linguri de ulei de măsline (dacă nu v-am spus, iacă vă spun acum, ultimele picături de ulei de măsline, că și ăla s-a terminat).
Fierbeți pastele conform indicațiilor de pe ambalaj sau până vă place consistența.
Trageți 3 minute ciupercile tăiate felii subțiri în tigaie (de preferință una adâncă, de sotat), în restul de ulei de măsline.
Amestecați în tigaie pastele scurse de apă cu ciupercile, turnați pseudo-pesto peste ele, amestecați încă un minut. Mâncați.

Poftă bună, lene plăcută.

Vestitorii primăverii: salată cu leurdă și grătar din piept de pui

Iacă pohta ce-am pohtit: carne cu salată. Așa încât m-am învârtit de două ori prin piață și o dată prin magazin, și-am ajuns acasă cu următoarele:

piept de pui dezosat, tăiat felii de-a latul fibrei
ulei de măsline
leurdă
valerianella (cunoscută, după cum spuneam, sub diverse nume, cum ar fi șelătuțe, la mine-n sat)
ridichi
roșii cherry
avocado
ulei de floarea soarelui nerafinat
sare, piper, herbes de Provence

Merită spus că, după vreo doi ani de când n-am mai mâncat carne de pui decât de la mama din ogradă și, eventual, inimioare și pipote din magazine, că pe alea n-au cum să le injecteze, am găsit, în sfârșit, un magazin cu carne de pasăre proaspătă, care nu se fierbe pe grătar, în loc să se frigă.

Așadar, am luat bucățile mai mari din pieptul de pui (știți că se desface în patru, două mici și două mari, cred), le-am tăiat de-a latul fibrei, le-am pus în tigaia-grătar unsa cu ceva ulei de măsline, le-am sărat, le-am pipărat, le-am fript.

Pentru salată am amestecat doi pumnișori de-ai mei de valerianella (așa o găsiți în magazine) cu trei sferturi de legătură de leurdă, o ridiche și două roșii-cireșici, plus jumătate de avocado, am turnat ulei nerafinat, ceva sare și o pișcătură de buruiene provensale (mare grijă, sunt foarte aromate și dacă ați scăpat prea mult, o să vă urmărească gustul vreo trei zile).

Am făcut o năzbâtie și-am prăjit mămăligă rămasă de ieri. M-am lins pe degete.

Poftă bună, leneveală plăcută!

Avocat, au sel et au poivre

Sau pe limba noastră, salată de avocado.
Aici se impun niște instrucțiuni preliminare, de la Stan Pățitul:
  • nu trebuie să-ți poți sparge capul cu avocatul. Pardon, avocado.
  • nu trebuie să-l poți face terci dintr-o singură apăsare. S-ar putea sa fie deja stricat.
  • eu incerc sa îl cumpăr în starea de ‘pe undeva pe la mijloc’. Dacă mijlocul bate spre spargeri de capete, mai puteți să-l lăsați o zi-două la vedere în bucătărie. Dacă bate spre terci, a se mânca în maximum o zi, dacă l-ați ținut la frigider.
  • când e la calitatea optimă, seamănă la gust cu nucile verzi.
Cum se demolează un avocado (vezi prima poza):
  1. se taie in două, pe lungime (cel care se găsește pe la noi are formă de pară, verde închis sau maroniu)
  2. se înfige lama cuțitului (nu vârful), în sâmbure. Repetati până se fixează
  3. se rotește cuțitul până iese sâmburele din locaș
  4. se crestează pulpa pe lung și pe lat, până la coajă
  5. se introduce o lingură între coajă și pulpă
  6. cu grijă, se desprinde pulpa de coajă
Ingrediente:
1 avocado
ulei de masline, oțet (eu îl prefer pe cel de mere cu miere), sare și piper
După ce ați cumparăt și demolat avocatul… avocado. pardon, din nou. Deci, după ce l-ați cumpărat și demolat, îl puneți într-un bol și îl asezonați. Pentru că se oxidează foarte repede și doar în cazul în care apucă să rămână nemâncat suficient ca să se oxideze, puteți să-l stropiți cu puțină zeamă de lămâie, sau să înlocuiți oțetul cu zeamă de lămâie, dacă vă place mai mult.
Pâine prăjită și poftă bună.