Sfeclă voinicită

Se dau următoarele ingrediente (pe cap de mesean):

2 sfecle roșii foarte mici (vă descurcați voi și cu altele mai mari, că doar știm că nu suntem leneși pur și simplu, ci eficienți, adică leneși inteligenți)
2 pumni de voinicică (rucola, măi, rucola, dar am o zi pruteană)
oțet balsamic, ulei de măsline, sare și piper

Și metoda de fabricație de mai jos:
Coaceți sfecla până se bășică la coajă. După ce ați scos-o din cuptor, luați o pereche de mănuși de menaj, puneți-vi-le pe mâini și curățați-o. Lăsați-o la răcit și faceți-o, apoi, cubulețe.
Spălați voinicica prutenească (rucola). Amestecați-o cu sfecla, uleiul și oțetul balsamic. Sărați, pipărați.
Eu am pus un grătar pe lângă dumnealor.

Poftă bună la lenevit!

Reclame

Salată de cușcuș cu-cu-cu-cu ce-o fi

Deci cușcuș. Paste orientale sub formă de grăunțe (a nu se confunda cu pastele acelea măruntele care se mai vând la noi prin magazine). Și o binecuvântare pentru leneși. Se poate amesteca aproape cu orice și toată procedura de gătit durează cel mult 10 minuțele.
Pregătirea cușcușului: se folosește pentru măsurat 1 ceașcă (de cafea, nu de expreso, nici de ceai) pentru fiecare persoană. Știu, e enervant când sunteți mulți, dar până reușim să apreciem ochiometric cam cât mănâncă, de un paregzamplu, 4 oameni, merge și așa. În privința apei, părerile-s împărțite. Eu folosesc 1.5 cești de apă la 1 ceașcă de cușcuș. De aici viața devine simplă: fierbem apa, o turnăm peste cușcuș (atenție, se umflă foarte mult, folosiți un bol mai adânc), acoperim bolul si asteptăm vreo 10 minute. După ce s-a umflat, turnăm ceva ulei de măsline, luăm o furculiță și începem să greblăm (ca să separăm grăunțele). Asezonăm cu sare și am terminat cu dânsul.
Rețeta din poză:
5 roșii cherry
1 pumnișor de măsline negre (cu sau fără sâmburi, tăiate sau întregi)
1/4 legatură pătrunjel proaspăt (n-am avut, dar n-ar fi stricat)
opționale (la buna judecată a leneșului titular):
papară dintr-un ou
friptură rece de pui sau vită
rucola
etc.
se amesteca totul si se mananca cu pofta.
intr-un alt episod, cus-cus, cu legume la gratar.

very fast food 1 (cu rrrrrrrrucola)

ingrediente:

  • paine de orice fel (eu o prefer pe cea neagra, sau ciabatta sau paine de casa, din faina integrala sau neagra)
  • unt
  • orice fel de mezel (non-salam si alte tocaturi) crud-uscat si nu foarte condimentat
  • rosii (cat va lasa inima, iar pana apar cele romanesti cu gust de rosii, recomand rosiile cherry*)
  • rucola (ochiometric, aproximativ cat iei intre trei degete, pentru fiecare sandwich)
  • ulei de masline
  • otet balsamic
  • sare si piper

indiscutabil, rucola nu e pentru orice lenes. are un gust ciudat pentru romani, oarecum piparat. dar, spre marea bucurie a lenesilor nemancatori de rucola, se poate inlocui cu orice fel de salata (mixurile la punga, de la diverse hipermarketuri sunt foarte bune).

sa purcedem, asadar:
1. painea se unge cu unt. se pune pe paine mezelul taiat/rupt bucati mici. se taie rosia (spalata) si se pune peste mezel.

2. rucola (mixul de salata) se spala, se scurge, se asezoneaza cu sare, piper, otet balsamic si ulei de masline**

3. rucola se tranteste deasupra rosiilor, se face capac din alta felie de paine si se mananca. cu pofta.

* se citeste ‘ceri’ si nu ‘sheri’. sherry e vin de xeres, de fapt. n-are  nici cea  mai maruntica legatura cu ciresele sau rosiile.
**sa fie clar nu accept argumentul cu uleiul de masline si otetul balsamic sunt scumpe. doar nu le folositi cu litra in friteuza la cartofi prajiti sau in zama de fasole.)

a, dureaza aproximativ cinci minute, cu trei drumuri la frigider (daca esti aiurit ca mine) incluse.