Pseudo-pachețele de pseudo-primăvară

O să mă întrebați „Ce-ți mirosi, mă, a primăvară, că mai avem iarnă multă înainte?”.

Păi mai nimic, două pungi de legume congelate pentru wok (dacă aveți mai multă minte decât mine, cumpărați din cele făcute fideluță, ca să nu mai aveți de tocat după aia), patru linguri de sos de soia, încă vreo patru linguri de ulei și jumătate de pachet de foi de plăcintă, tot congelate. Și cuptorul care trebuia preîncălzit pentru pâine.


Se golesc pungile de legume-n wok, tigaie, ce-aveți pe-acasă, se călesc puțin la foc mare (chinezește), după ce a scăzut apa de pe ele, fără sare, în uleiul suspomenit. Când s-au călit se toarnă peste ele sos de soia (care le și sărează, dar dacă nu vă ajunge, mai adăugați sare), se adaugă ce condimente chinezo-orientalo-îndepărtate vă mai plac și se lasă la răcit.

Între timp, se scot foile de plăcintă (decongelate) din ambalaj, una câte una, se ung cu ulei, se taie-n patru (dacă sunteți eu) sau în mai multe, dacă aveți două mâini drepte, sau măcar una, spre deosebire de mine, care le am pe amândouă stângi, și se învelește vreo linguriță cu vârf de legume-n ele. Puteți să faceți pliculețe (dacă îmi semănați, vezi mai sus: două mâini stângi), sărmăluțe sau orice altă formă vă inspiră și, mai ales, vă iese.

Se dau (în mai multe șarje) la cuptor, pe hârtie de copt, cam câte 15 minute sau până se rumenesc. Dacă, după ce le-ați scos, le acoperiți cu un șervet curat de bucătărie, foaia de plăcintă se înmoaie nițel și tare bună e.

Aș minți dacă aș zice că rețeta e invenție proprie. Nu e. E o adaptare (a se citi: ce mi-am mai adus aminte) după o rețetă văzută la televizor.

Papară cu cartofi, brânză și orice altceva

Să ne fie clar, papara nu e omletă. Nu se face rotundă și frumoasă și elegantă. E praf, ce mai…

ingrediente: pentru 1 persoană. dacă sunteți mai mulți, înmulțiți, vă rog, voi. eu n-am baterii.

2 ouă
1 cartof mediu
50 g brânză
1/2 roșie sau 1/2 castravecior murat
2 linguri de lapte sau 2 lingurițe de smântână
orice mai aveți prin casă (mezeluri sau legume, dar nu din alea care lasă apă)
sare și piper, evident

Tăiem cartoful în bastonașe subțiri (adică mult mai subțiri decât alea pentru cartofi prăjiți). Dacă avem o răzătoare magică sau cum ii mai zice, din aia care face bastonașe subțiri, îi dăm pe răzătoare.
Punem ulei în tigaie, vreo 2 linguri.
Prăjim cartofii cum ne pricepem mai bine. Dacă avem și mezeluri, le prăjim și pe alea, iar dacă avem slănină, o prăjim/topim înaintea cartofilor și prăjim cartofii în grăsimea cu pricina.
Între timp, batem ouăle, adăugăm laptele sau smântâna, brânza, roșiile sau castraveciorii (tăiate cubulețe, și, dacă-s  prea zemoase, stoarse putin) și orice altceva ne mai trece prin cap și ni se pare bun.
Dacă tot s-au prăjit cartofii, scurgem excedentul de ulei/grăsime și turnăm papara. Amestecăm pana ajunge la nivelul de întărire dorit, trântim pe farfurie, căutăm un sos picant sau un chutney (eu am de mango, că altu’ n-am găsit) și gaaaataaa.

O ultimă vorbă înțeleaptă (a pățitului): dacă nu aveți încredere în capacitatea proprie de a manevra papara la foc mare fără să o ardeți, aduceți focul la mediu. o să dureze cu cca 2 minute mai mult.