Panica și tarhonul

După a noua săptămână de izolare (că ai început devreme, cu o viroză), îți sare inima din loc la fiecare semn de hiperactivitate nazală. Dar îți trece repede, cu tarhon și un pahar de vin.

Iei niște cartofi noi, ceva ulei, sare și tarhon proaspăt și tocat, le amesteci bine și le faci pachet în hârtie de copt. Le dai la cuptor la un loc cu alt pachet cu ce friptură* vrei.

Respiri adânc, îți torni un pahar de vin și-ți trece panica. Până mâine dimineață îți va fi trecut și hiperactivitatea nazală.

20200509_204701.jpg

* mușchiuleț de porc cu muștar și două picături de vin, bună, dar, în cazul de față, doar garnitură la cartofi.

Marțolea de miercuri

Dacă ne uităm la fotografie și nu suntem profesioniști, nu ne dăm seama, dar marțolea, de care vă povesteam acum vreo doi ani, lovește din nou, chiar dacă e miercuri.

Marțolea, după cum veți vedea, dacă aveți curiozitatea să citiți ce-am scris data trecută, e o sperietoare, ca să facă muierile câte o pauză, marțea. Sau strămătușă-mea, fată bună, care-a scăpat-o pe sora bunicii gura soacră-sii, care nu concepea să șadă blândă marți seara, nici ea, nici noru-sa. Cam ca-n soacra cu trei nurori, dar soacra a supraviețuit, iar povestea a rămas celebră în familie.

Așadar, marțolea a lovit miercuri și, deși fotografia a ieșit bine, doresc să vă informez că broccoli a ieșit cam nesărat, iar friptura cam iască. Pățăști, când ți-e lumea mai dragă.

Mielul bucătarului leneș (când nu-i e prea lene)

wpid-dsc_0080.jpg

Îmi promit de câțiva ani că scriu rețeta asta, luată dintr-o carte de bucate mai bătrână decât mine, înainte de Paște, și încă n-am reușit. Așa că o scriu acum și promit să v-o reamintesc și la anul.

Se iau următoarele ingrediente:

  • 1 pulpă de miel de lapte, dezosată (sau nu, dar durează mai mult coptul)
  • 1 lămâie
  • 4 felii mari de pâine înmuiată în apă, fărâmițată 
  • 1 bucată de slănină afumată, cam cât o palmă mai mărișoară, tăiată cubulețe mărunțele 
  • 1/2 pahar de vin 
  • 7 căței de usturoi, zdrobiți 
  • ulei, sare, piper, cimbru

Frecați pulpa cu zeama de lămâie.
Amestecați usturoiul cu sarea, uleiul, vinul și cimbrul. Ungeți carnea cu el. Pipărați.
Amestecați pâinea muiată cu cubulețele de slănină și frământați până obțineți un fel de aluat.
Așezați pulpa într-o tavă doar cât să o cuprindă, acoperiți-o cu „aluatul” și dați-o la cuptor vreo două ore, la foc mediu. Dacă reușiți să faceți treaba asta cu o seară înainte, e și mai bine, dar dacă nu, o să fie tot bună de tot.
E perfectă cu piureu de cartofi și salată verde à la mama, despre care vă voi povesti în altă zi.

Poftă bună, lene nu prea.