Moare. Zamă de moare

Cum adică cine moare? Nu moare nimeni. Moarea e de curechi. Zamă de pe varza murată, cum ar veni, sau potroace ardeleneşti, perfecte pentru dezmahmurizare.

94a49-cimg4158

 

Iar zama de moare presupune următoarele

Ingrediente:
0,5 kg oase de porc (garf, neafumate)
250 g cârnaţi de porc, tăiaţi bucăţele
300 g morcovi (raşi sau tăiaţi cubuleţe)
200 g varză murată, tăiată fideluţă
100 g pătrunjel (v. mai sus)
100 g şorici tăiat fideluţă
200-400 ml moare de curechi, în funcţie de cât e de acră
cca. 4 l de apă, din care să rămână vreo 3 după ce fierbe
Evident, toate cantităţile-s relative și orientative…

Metodă de fabricaţie:

Puneţi apa la fiert. De data asta, fără sare, că are moarea. Dacă mai trebuie, săraţi la sfârşit.
Când clocoteşte, reduceţi focul şi introduceţi carnea-n oală. După ce dă iar în clocot, adăugaţi zarzavatul, varza murată şi şoriciul. Fierbeţi până se desprinde carnea de pe oase. Scoateţi oasele. Adăugaţi bucăţile de cârnaţi. Acriţi cu moare de curechi, după gustul propriu. Până mai dă şi moarea un clocot şi fierb şi cârnaţii, dezbrăcaţi oasele de carne. Dacă n-aveţi câine, să ştiţi că tot ce rămâne pe oase e vama pentru bucătar şi se poate ronţăi în voie. Aruncaţi carnea de pe oase înapoi în zamă. Gustaţi. Dacă mai vreţi să acriţi, mai adăugaţi moare. Dacă nu e suficient de sărată, mai adăugaţi sare. Degresaţi. Eu prefer să las zama la răcit până se sleieşte grăsimea şi abia apoi să scap de grăsimea solidă.

Poftă bună, lene uşoară.

Reclame

Amintiri din copilărie: picioci coapte

Cum de-am uitat? Habar nu am… Trebuia să se facă iarnă zdravănă.

Se iau piciocile/perele de pământ/peruștele/barabulele/cartoafele și se spală bine-bine-bine, dacă vă place sa le mâncați cu coajă cu tot, ca și mie. O soluție e să folosiți o drăcie din aia de frecat tigăi din plastic (arată ca spălătoarea din sârmă, doar că e din plastic). Foarte utilă la casa omului, mă jur pe pompița de detergent încorporată în chiuvetă.

Se dau la cuptorul încălzit bine (4-5 la gaz, 180-200 grade la electricitate) și se așteaptă cu ceva răbdare, în funcție de mărimea ziselor cartoafe, până sunt gata și se fac terci la cea mai mica apăsare,  iar coaja e puțin crocantă. Ca să nu aștept prea mult, eu folosesc cartofi mici, din aia ziși ‘de dat la porci’, care-s gata în circa juma’ de ceas.

Recomand călduros a se manca unși cu unt și presărați cu sare, iar pentru a aluneca mai ușor pe gat, cu moare de curechi sau, pentru urechi mai delicate, zamă de varză murată.