Pui de vară cu aproape orice

Adica pui cu aproape orice legumă ai prin casă.

ingrediente obligatorii:

  • orice fel de bucată de pui care vă place (eu prefer copanele, ficăţeii, inimioarele şi pipotele), într-o cantitate suficientă pentru câţi veţi fi la masă
  • 1-2 cepe, de preferinţă roşii
  • 1-2 morcovi
  • 3-5 roşii, în funcţie de cât de acrişoară vă place mâncarea
  • 1-2 ardei
  • sare, piper
ingrediente opționale și/sau facultative, în cantitățile pe care le doriți și le aveți:
  • conopidă
  • fasole verde
  • dovlecel
  • gulie
  • vinete
  • etc. și după gustul și frigiderul fiecăruia

Căliți ceapa și ardeii tăiate cubulețe împreună cu morcovul dat pe răzătoare. La foc mic, în ulei cât mai puțin (aşa fac eu, și-mi place).

Când cele de mai sus sunt călite adăugați bucățile de pui, sărați și pipărați (nu exagerați cu sarea la început, dat fiind că se poate adăuga, dar nu se poate scoate) și o cantitate oarecare de apa. Când scade, completați . De fiecare dată când scade și carnea nu e fiartă, să fie clar. După ce ați adăugat apa, puteți reduce focul spre mediu.
De aici, ordinea de adăugare a ingredientelor variază în funcție de zisele ingrediente… Gulia și altele asemenea ei (care fierb mai greu) se pun împreună cu puiul. Ingredientele care fierb foarte repede (conopidă, fasole verde, dovlecel, vinete și altele care nu mi-au trecut mie prin minte) se pun atunci când carnea e aproape gata și se mai lasă atât cât să rămână putin crocante.
Când carnea este gătită, lăsați zeama să scadă și adăugați roșiile decojite și tăiate cubulețe. Reduceți focul, ca să nu se ardă, și mai fierbeți până scade zeama lăsată de roșii. Mai sărați dacă e cazul.

Gata.
PS: Cantitățile, fiind o mâncare făcută din ce se găsește prin casă, sunt pur orientative. Din ce-am zis eu până acum se satură cam 4 persoane, dacă mâncarea are și garnitură.

Pate de foie maigre (de pui)

Pe scurt, ca să compensăm pentru pâinea de ieri, un pateu de ficat de pui (slab, că încă nu am auzit de pui îndopați).

  • 300 g ficăței de pui
  • 2 cepe mici sau 1 medie (albă, roșie, de care-aveți)
  • 1 morcov mic
  • 1/2 ardei (dacă vă place, mie nu mi-a plăcut, de data asta)
  • cimbru și piper după gust
  • sare
  • 3 linguri ulei sau unt (dacă n-aveți ulei, pentru ca ați uitat, ca mine, să cumpărați)
  • 1-1 1/2 pahar de vin (alb sau roșu, de care beți de obicei)

Călim la foc mic ceapa și ardeiul tăiate cubulețe, și morcovul ras (puteți să le dați și prin chopper, dacă stau să mă gândesc mai bine, că ieri nu mi-a trecut prin cap).

Când sunt călite, adaugăm ficățeii, piperul și cimbrul și lăsăm tot la foc mic, vreo 20 minute, turnând și putina apă (dacă e nevoie) sau, și mai bine, vin (la sfârșit, după ce scade zeama lăsată de ficăței). De la bunica citire: nu sărați ficățeii până nu-s gata, că se amărăsc.

După ce am stins focul, lăsăm 5 minute la răcit, trântim totul în blender, facem bzzzzzzzzzzzzzzzz până obținem o pastă.

Eu n-am pus sare în pateu, dar voi faceți după pofta inimii. A durat 30 de minute, plus coafatul și si machiatul pentru poză, adică încă 5.

2 în 1: limbă fiartă și zamă de tarhon plus încă 1, cu ragu

Reiau: sunt cea mai mare leneșă. Prin urmare, orice fel de supă-zamă-ciorbă e mâncarea ideală, pentru ca nu are nevoie de supraveghere.

wpid-wp-1445927660945.jpg

Ingrediente pentru 2-3 persoane:

  • 3-4 morcovi
  • 1 pătrunjel
  • 1 țelină mică de tot (opțional)
  • 2 bucăți limbă de porc (sau 3, dacă doriți să vă rămână și de făcut cubulețe în zamă)
  • 1 legătură de tarhon sau, dacă sunteți ardeleni, un smoc bun de tarhon de la conservă, de la vreo tanti din piață, dacă nu aveți de la mama de-acasă (eu îl prefer pe ăsta, că mi se pare mai aromat)
  • un pumn mic, de-al meu, de orez. Baschetbaliștii să pună cu pumnul nevestei.
  • 1-2 gălbenușuri de ou
  • 200 ml smântână (grasă)
  • sare, piper
  • vreo 3 l de apa (într-o oală care să-i încapă, și să mai lase loc și pentru ingrediente)

La comun, zama și limba fiartă:

Puneți apa la fiert. Curățați si spălați zarzavatul. Dați zarzavatul pe răzătoare (dacă sunteți leneși ca mine) sau faceți-l bucățele în orice formă doriți (rondele, cubulețe fâșiuțe). Spălați limba (porcului, evident). Când fierbe apa, puneți mai întâi limba la fiert, urmată de zarzavat, când reîncepe să fiarbă. Lăsați în continuare la fiert, la foc mediu (ca să nu dea spuma pe-afara), până când fâșii din bucata cu carne puțin mai grasă de sub limba propriu-zisă pot fi desprinse ușor.

Scoateți limba și lăsați-o la răcit. Vă spun după aia ce fac eu cu ea.

Zama (continuare):

Mărunțiți (sau nu, în funcție de nivelul de lene) tarhonul și puneți-l în zamă. Adăugați și pumnișorul de orez (se pot pune și paste mai mititele, dacă vă poftește inima, dar eu așa am învățat de-acasă).

Lăsați să se răcească puțin și purcedeți la înălbit zama cu ou și smântână, astfel: separați albușul de gălbenuș, amestecați gălbenușul cu smântâna, bine de tot. După ce s-au amestecat, turnați treptat câte puțină zamă, ca să se egalizeze temperatura și ca oul să nu se strângă în momentul în care turnați amestecul în zamă. Când simțiți că amestecul s-a încălzit cât de cât, turnați-l în zamă și amestecați repede-repede.

Dacă ați cumpărat 1 bucată limbă de porc în plus, curățați-o de pieliță, tăiați-o cubulețe și adăugați-o în zamă.

Limba fiartă (continuare):

Metode sunt multe. Eu prefer sandviciuri cu limbă fiartă tăiată în felii subțiri, cu muștar si sos worchestershire (pffffff ce nume lung și se citește woostershire, ca să te încurce și mai mult) sau cu un sos chili chinezesc sau sos tartar (nu vă mai spun cum se face, că se găsește în toate colțurile și are la bază o maioneză), pe pâine neagră sau cu semințe sau în lipie și cu castraveciori murați de mama mea.

+1:

Dacă nu vreți zamă, puteți face un ragut a la mama mea, fierbând cele de mai sus în mai puțină apă, întregi, adăugând o ceapă mică la ingrediente și, la sfârșit, ceva bulion, după gust. Când a fiert limba, lăsați lichidul să scadă destul de mult, scoateți limba la răcit si curățat, iar până se răcește, dați zarzavatul, apa rămasă în oală și ceapa prin sită sau, fiindcă sunteți leneși bine echipați, prin blender, adăugați bulionul, ceva măsline fără sâmburi (eu cumpăr din cele tăiate pentru sosuri), sare si piper dacă mai e nevoie și turnați sosul peste limba fiartă și tăiată în felii mai groase. Mai fierbeți 5 minute și mâncați cu piure de cartofi sau (deși mie nu-mi place deloc) cu macaroane de ce fel doriți, da’ să fie din cele scurte.

very fast food 1 (cu rrrrrrrrucola)

ingrediente:

  • paine de orice fel (eu o prefer pe cea neagra, sau ciabatta sau paine de casa, din faina integrala sau neagra)
  • unt
  • orice fel de mezel (non-salam si alte tocaturi) crud-uscat si nu foarte condimentat
  • rosii (cat va lasa inima, iar pana apar cele romanesti cu gust de rosii, recomand rosiile cherry*)
  • rucola (ochiometric, aproximativ cat iei intre trei degete, pentru fiecare sandwich)
  • ulei de masline
  • otet balsamic
  • sare si piper

indiscutabil, rucola nu e pentru orice lenes. are un gust ciudat pentru romani, oarecum piparat. dar, spre marea bucurie a lenesilor nemancatori de rucola, se poate inlocui cu orice fel de salata (mixurile la punga, de la diverse hipermarketuri sunt foarte bune).

sa purcedem, asadar:
1. painea se unge cu unt. se pune pe paine mezelul taiat/rupt bucati mici. se taie rosia (spalata) si se pune peste mezel.

2. rucola (mixul de salata) se spala, se scurge, se asezoneaza cu sare, piper, otet balsamic si ulei de masline**

3. rucola se tranteste deasupra rosiilor, se face capac din alta felie de paine si se mananca. cu pofta.

* se citeste ‘ceri’ si nu ‘sheri’. sherry e vin de xeres, de fapt. n-are  nici cea  mai maruntica legatura cu ciresele sau rosiile.
**sa fie clar nu accept argumentul cu uleiul de masline si otetul balsamic sunt scumpe. doar nu le folositi cu litra in friteuza la cartofi prajiti sau in zama de fasole.)

a, dureaza aproximativ cinci minute, cu trei drumuri la frigider (daca esti aiurit ca mine) incluse.

peștele leneșului

Rețeta e de la o leneșă (autodeclarat) mai mare decât mine (da’ are dreptate, mâncărurile la cuptor sunt tot pentru leneși).

Așadar, dați bucătăresei următoarele indicații:

Toarnă puțin ulei îndoit cu apă într-o tavă.
Așează acolo fileurile de pește (ce-o fi el, numai să fie de apă dulce și eu prefer păstrăvul) condimentat cu sare, piper si ierburi de Provence.
Presară jumătăți de roșii cherry deasupra.
Presară feliuțe de usturoi deasupra.
Acoperă tava cu folie de aluminiu și pune la cuptor la foc mediu, 30 min.
Înlătură folia și mai lasă la cuptor până se evaporă apa și se rumenește peştele.
Dă-i-l subretei să-l servească la masă, cu orez.

Cea mai leneșă mâncare: leveșă cu găluște

Supă limpede cu găluște, carevasăzică. Bucătarul leneș vă lămurește aici despre diferența dintre leveșă și zamă.

wpid-wp-1415878877678.jpeg

Moșu’ Remus avea dreptate, găluștele-s mâncarea gospodinei leneșe. E drept, de pe vremea când nu erau tăieței la pungă… Da’ nu vă împiedică nimic să puneți și din ăia
cum se procedează ca să nu vă alegeți cu o tocană de tăieței, mai încolo). Cât despre lenea asociată producției propriu-zise, ţin să vă informez că avantajele sunt următoarele:
  • efortul este minim, adică necesita spălarea cărnii și curățatul și spălatul zarzavatului
  • se fierbe la foc foarte mic, adică nu dă în foc, nu murdărește aragazul, nu se arde
  • producția găluștelor durează maximum 20 de minute, fără timpul de fierbere de încă 10 (maximum)

Dezavantajul unic este că:

  • fiartă cumsecade, la focul cel mai mic-mititel, ca să rămână limpede, o astfel de supă stă pe aragaz vreo 3 ore

Recipiente

  • 1 oală mare, de 4-5 l.
  • 1 oală mai mică, în care să strecurați supa și să fierbeți găluștele.

O NOTĂ: se recomanda ca în oala pentru supa asta sa nu fierbeți niciodată nimic altceva în afara de apă, sau, în orice caz, nici un fel de mâncare cu aromă puternica, ciorbe, zemuri și alte borșuri.

Ingrediente pentru supă (pentru o oală mare, de 4-5 l):

  • 1 găină sau 1 cocoș de curte, dezmembrate (zicala cu găina bătrână și zama bună e adevărată până aici).

sau

  • 3-4 (după posibilitățile buzunarului) bucăți de rasol sau piept de vită cu os, da’ mai bine 4 
  • 5-6 morcovi, mai mărișori și adulți, nu din cei de primăvară (de aici zicala de mai sus nu se mai aplică)
  • 2-3 pătrunjei, tot maturi 
  • 1 țelină medie, tot de toamnă

Puneți apa la fiert (până dă în clocot, poate fi și la foc mare). Între timp, spălați carnea, curățați legumele și spălați-le și pe ele. Când apa dă în clocot, reduceți focul cat de mult posibil. Puneți carnea, sarea, piperul boabe (unii pun și o foaie de dafin și o ceapă, după care nu mă omor) în oală și așteptați să dea din nou în clocot. În acest moment, adăugați zarzavatul. Puneți capacul, așa, mai pe-o ureche sau, dacă aveți capac cu ventil, puneți-l drept.

De aici, datorită timpului lung de fierbere, puteți să vă faceți de cap, în orice fel doriți, fără griji, ca nu se arde, vreo 3-4 ore. Dacă nu vi se pare suficient de concentrată, fierbeți-o o perioadă fără capac.

Lăsați supa să fiarbă până când începe carnea sa se desprindă de pe oase. Dacă mai e nevoie, adăugați sare. Strecurați supa printr-o sită deasă, în altă oală.

ALTĂ NOTĂ: dacă vă dorește sufletul și o salată de boeuf din zarzavatul  și carnea din supă, scoateți zarzavatul puțin înainte de ce ziceam mai sus, ca să nu se facă terci. O a doua mâncare de genul 2 în 1 poate fi o supă-cremă din zarzavat, prin pasarea zarzavatului, adăugarea unei cantități oarecare de supă pentru subțiere  și asezonarea cu ce vă dorește sufletul. Eu pun bulion și puțin piper.

Ingredientele pentru găluște:
  • 1-2 ouă, în funcție de cantitatea de supa strecurată
  • gris, ochiometric

wpid-dsc_0083.jpg

Separați  albușul de gălbenuș. bateți albușul cu furculița (adăugați o pișcătură de sare) până se întărește. Adăugați gălbenușurile prin răsturnare. Adăugați grisul pana când amestecul este tărișor  și se desprinde  ușor de pe bol.

Cu o lingură  înmuiată în supa care clocotește (este esențial sa clocotească, aşa că dați supa strecurată  înapoi la foc imediat), formați găluștele  și puneți-le în supa.

Dacă aveți fidea din pungă, e de evitat sa o fierbeți în supa pentru că, având ea prea multă făină, s-ar putea să vă alegeți cu o tocană. Fierbeți fideaua separat, în apa cu sare, spălați-o și puneți-o abia apoi în supa strecurată. Puteți să aplicați același procedeu și pentru galuste, dacă vine soacra în vizita, pentru că nu rămân firimituri de găluşte prin supă.